Rezultate parțiale în timp real ale alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024 sunt publicate pe site-ul prezența.roaep.ro. Potrivit sondajului exit-poll CURS pentru alegerile parlamentare, publicat la ora 21.00, PSD și AUR conduc în preferințele românilor. PNL și USR sunt la egalitate. Prezența la vot totală, incluzând diaspora, la ora 21.00, când s-au închis urnele din țară, a fost de 52,33%.
Rezultate parțiale, după centralizarea a 10% dintre procesele verbale din secțiile de vot
ACTUALIZARE 22.55 Potrivit datelor afișate de AEP, după centralizarea datelor din 10% dintre secțiile de vot, incluzând diaspora,, la Camera Deputaților, topul partidelor este următorul:
PSD – 24.01%, AUR – 17.62%, UDMR – 16.57%, PNL – 14.3% și USR 6.45%. Trebuie ținut cont că primele procese verbale care se încarcă în sistem sunt cele din secțiile mici, cu puțini votanți, ceea ce înseamnă că rezultatele oficiale pot suferi modificări importante în ce privește procentajele obținute de partide.
La Senat, situația este următoarea: PSD – 23.3%, AUR 17.1%, UDMR 16.5%, PNL 13.75% și USR 6.31%.
USR conduce în diaspora, după centralizarea a 5% dintre procesele verbale
ACTUALIZARE 22.40 USR conduce în diaspora, după centralizarea a 5% dintre procesele verbale, atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor.
Rezultatele la votul prin corespondenţă arată că, la Senat, USR şi PSD au acelaşi procent – 30,77%. La Camera Deputaţilor, PSD este pe primul loc, urmat de USR.
Potrivit datelor transmise în timp real de către Autoritatea Electorală Permanentă, după centralizarea a puţin peste 5% dintre cele 950 de procese verbale de la secţiile din afara ţării, USR se află pe primul loc în opţiunile alegătorilor.
La Senat, USR are peste 38,5%, urmat de PNL, cu peste 14%, AUR cu peste 11% şi PSD cu peste 8%.
La Camera Deputaţilor, USR a obţinut 1.288 de voturi, urmat de AUR şi PSD.
Peste 4.300 de persoane din diaspora au votat prin corespondenţă, înaintea deschiderii secţiilor de votare.
Rezultatele la votul prin corespondenţă arată că, la Senat, USR şi PSD au acelaşi procent – 30,77%.
La Camera Deputaţilor, PSD este pe primul loc, urmat de USR.
În străinătate au votat, până la ora transmiterii acestei ştiri, 763.589 persoane în secţiile de votare şi 4.343 prin corespondenţă.
Rezultate exit-poll CURS la alegerile parlamentare, date colectate până la ora 21.00
ACTUALIZARE 22.20Datele exit-poll-ului realizat de CURS, pe baza informațiilor culese până la ora 21.00, fără a include diaspora, indică ușoare modificări în procentele obținute de partide:
Camera Deputaților
- PSD – 25,5%
- AUR – 19,3%
- USR – 15,7%
- PNL – 15,3%
- SOS – 5,5%
- POT – 5,5%
- UDMR – 5%
Senat
- PSD – 25,7%
- AUR – 19,5%
- USR – 15,7%
- PNL – 15,6%
- SOS – 5,5%
- POT – 5,3%
- UDMR 5%
Rezultate exit-poll CURS alegeri parlamentare 2024
Rezultatele exit-polului CURS pentru alegerile parlamentare arată că PSD și AUR conduc în preferințele românilor. USR și PNL sunt la egalitate.
Rezultate exit-poll Curs – Camera Deputaților
- PSD – 26,00%
- AUR – 19,00%
- PNL – 15,50%
- USR – 15,50%
- S.O.S. – 5,50%
- Partidul Oamenilor Tineri (POT) – 5,50%
- UDMR – 5%
- SENS – 3,30%
- REPER – 1,20%
- FD – 1,1%
- Alte partide – 2,40%
Rezultate exit-poll Curs – Senat
- PSD – 26,10%
- AUR – 19,20%
- PNL – 15,90%
- USR – 15,60%
- S.O.S. – 5,40%
- Partidul Oamenilor Tineri (POT) – 5,40%
- UDMR – 5%
- SENS – 3,20%
- REPER – 1,30%
- FD – 1,20%
- Alte partide – 2,40%
Sondajul a fost realizat la ieşirea alegătorilor de la urne, la ora 20.00 şi a fost făcut doar pe teritoriul României şi nu cuprinde şi Diaspora.
Ce înseamnă pragul electoral
Alegerile parlamentare din această duminică stabilesc următoarea componență a Parlamentului, format din 332 de deputați și 137 de senatori. Sistemul electoral este unul proporțional, menit să limiteze fragmentarea politică în Parlamentul României.
Astfel, pentru a putea obține mandate, partidele politice trebuie să depășească pragul electoral de 5% din votul național (voturile valabil exprimate) sau cel puțin 20% din voturile din minimum patru circumscripții electorale.
Alianțele electorale trebuie să treacă un prag mai ridicat, respectiv, 8% pentru alianțele cu două partide, 9% pentru cele cu trei partide, și 10% pentru alianțele cu mai multe partide.
Lista candidaților la alegerile parlamentare 2024
Candidați pentru Senat
Candidați pentru Camera Deputaților
Câți candidați au înscris partidele la alegerile parlamentare 2024
- Partidul Social Democrat – 639;
- Partidul S.O.S. România – 636;
- Partidul National Liberal – 630;
- Alianţa pentru Unirea Românilor – 621;
- Forţa Dreptei – 619;
- Uniunea Democrată Maghiară din România – 596;
- Uniunea Salvaţi România – 589;
- Partidul Social Democrat Independent – 477;
- Partidul National Conservator Român – 435;
- Partidul România în Acţiune – 424;
- România Socialista – 333;
- Partidul Social Democrat Unit – 329;
- Alternativa pentru Demnitate Naţională – 294;
- Reînnoim Proiectul European al României – 273;
- Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi – 263;
- Alianţa National Creştină – 244;
- Patrioţii Poporului Român – 172;
- Partidul Oamenilor Tineri – 149;
- Partidul Ecologist Român – 128;
- Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate – 100;
- Partidul Noua Românie – 73;
- Liga Acţiunii Naţionale – 64;
- Partidul Republican din România – 25;
- Partidul Oamenilor Credincioşi – 14;
- Partidul Verde – 10;
- Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – 10;
- Uniunea Geto-Dacilor – 8;
- Partidul Patria – 7;
- Partidul Dreptăţii – 4;
- Partidul Pensionarilor Uniţi – 1;
- Partidul Phralipe al Romilor – 1;
Cele 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale înscrise la alegerile parlamentare 2024
- Asociaţia Macedonenilor din România;
- Uniunea Elenă din România;
- Uniunea Democrată Turcă din România;
- Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România;
- Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT.;
- Uniunea Croaţilor din România;
- Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România;
- Forumul Democrat al Germanilor din România;
- Uniunea Polonezilor din România;
- Uniunea Armenilor din România;
- Asociaţia Liga Albanezilor din România;
- Uniunea Ucrainenilor din România;
- Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România;
- Uniunea Culturală a Rutenilor din România;
- Uniunea Bulgară din Banat – România;
- Uniunea Sârbilor din România;
- Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România;
- Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”;
- Forumul Cehilor din România.
Ce votăm, de fapt, la alegerile parlamentare
Sistemul electoral este unul proporțional, membrii se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5% din votul național sau cel puțin 20% din voturile din patru circumscripții.
Alianțele electorale trebuie să treacă un prag mai ridicat, respectiv, 8% pentru alianțele cu două partide, 9% pentru cele cu trei partide, și 10% pentru alianțele cu mai multe partide.
Alegerile parlamentare se țin o dată la 4 ani și sunt făcute printr-un sistem de reprezentare proporțională cu vot în colegii uninominale.
În România, senatorii și deputații se aleg prin scurtin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.
- Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori.
- Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
Editor : B.E.
