Polonezii își aleg președintele în curând. Prima dezbatere între candidați a scos la iveală o serie de disensiuni. ”Nu voi fi majordomul statului german”

Inițial, dezbaterea urma să-i reunească doar pe cei doi favoriți ai alegerilor, pro-europeanul Rafal Trzaskowski, candidat al Coaliției Civice (KO, la putere), creditat cu 35% până la 38% din intențiile de vot, și conservatorul Karol Nawrocki candidat al partidului Lege și Justiție (PiS, naționalist), susținut de 20% până la 23% din alegători.

Ideea unei astfel de dezbateri între cei doi favoriți a fost criticată de alți candidați care s-au simțit excluși și au reușit să fie invitați.

Candidatul pe locul trei în sondaje, Slawomir Mentzen, reprezentând partidul de extremă dreapta libertarian Confederația și creditat cu 14% până la 19% din intențiile de vot, a refuzat, totuși, să participe.

Majoritatea candidaților s-au pronunțat pentru întărirea puterii militare a țării, Rafal Trzaskowski reluând anunțurile guvernamentale de a aloca în curând 5% din PIB securității naționale, față de 4,7% planificat pentru acest an, scrie Agerpres.

La rândul său, Nawrocki ar dori să vadă o armată poloneză de 300.000 de oameni, față de aproximativ 200.000 în prezent.

Pe scena internațională, Nawrocki mizează în principal pe Statele Unite și NATO, în timp ce Rafal Trzaskowski a reamintit importanța UE.

Candidatul susținut de PiS a cerut introducerea controalelor la frontiera polono-germană, acuzând actualul guvern că a ‘abdicat’ în fața Germaniei care, potrivit acestuia, trimite ‘imigranți ilegali’ înapoi în Polonia.

”Nu voi fi majordomul statului german”, a asigurat el.

Polonia se confruntă în prezent cu o coabitare dificilă între guvernul de coaliție al lui Donald Tusk și președintele Andrzej Duda, apropiat de PiS.

Șeful statului face uz de dreptul său de veto la inițiative legislative ale guvernului și perpetuează haosul juridic moștenit de la guvernul naționalist precedent.

Primul tur al alegerilor prezidențiale este prevăzut pe 18 mai și, potrivit sondajelor, va fi necesar un al doilea tur pe 1 iunie pentru a stabili cine îl va înlocui pe actualul șef al statului.