Documente declasificate ale CIA arată că agenții americani au continuat să-l caute pe Adolf Hitler în America de Sud timp de un deceniu după ce lumea întreagă credea că acesta este mort. Recent, Argentina a anunțat că va desecretiza documente guvernamentale legate de naziștii care s-au refugiat pe teritoriul său la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, informează New York Post.
Pe 30 aprilie 1945, în timp ce trupele sovietice pătrundeau în inima Berlinului, Hitler și iubita sa Eva Braun – cu care se căsătorise cu o zi înainte – s-au sinucis în buncărul Führerului pentru a evita capturarea. Cadavrele lor au fost parțial arse și apoi îngropate într-un crater de bombe de mică adâncime. Ulterior, soldații sovietici au dezgropat rămășițele, iar Uniunea Sovietică a confirmat identitatea acestora prin intermediul fișelor dentare. Potrivit MI5, în 1970, KGB-ul a distrus corpul lui Hitler, păstrând doar o mandibulă și o parte de craniu, care au fost duse la Moscova.
Totuși, imediat după anunțul morții sale, au apărut teorii ale conspirației conform cărora Hitler ar fi supraviețuit războiului și ar fi fugit din Germania prin rețelele secrete de exfiltrare naziste.
Pistele urmărite de americani
Deși CIA deține un raport de autopsie care confirmă moartea lui Hitler, alte documente arată că unii agenți de teren suspectau că acesta s-ar fi refugiat în America de Sud sub o identitate falsă. Unul dintre aceste documente include o fotografie a unui bărbat care semăna izbitor cu liderul nazist.
Un dosar din octombrie 1945 arată că Departamentul de Război al SUA a informat FBI-ul despre un posibil ascunzătoare secretă într-un hotel din La Falda, Argentina. Proprietara hotelului și familia sa erau descriși drept „suporteri entuziaști ai lui Adolf Hitler”, care făcuseră donații partidului nazist încă din anii ’20, prin ministrul propagandei, Joseph Goebbels. Se afirma că hotelul făcuse „pregătirile necesare” pentru ca Hitler să se poată ascunde acolo „în cazul în care ar fi avut nevoie de un refugiu sigur”.
Un alt document din octombrie 1955 menționează un agent CIA cu numele de cod „CIMELODY-3”, care a primit informații de la un prieten. Acesta discutase cu un bărbat ce pretindea că este fostul soldat SS Phillip Citroen, care „afirma cu convingere” că Hitler era încă în viață în Columbia. Citroen susținea că l-a întâlnit lunar pe fostul lider nazist și chiar i-a arătat o fotografie făcută pe plaja din Tunja, Columbia, în care apărea alături de bărbatul identificat drept Hitler, care folosea numele de „Adolf Schrittelmayor”.
Se pare că „Schrittelmayor” ar fi plecat din Columbia către Argentina în ianuarie 1955. Citroen ar fi comentat că, deoarece trecuseră deja 10 ani de la finalul războiului, Aliații nu l-ar mai putea urmări pe Hitler ca pe un criminal de război.
Pe 4 noiembrie 1955, CIA a aprobat inițierea unei anchete suplimentare asupra identității lui „Adolf Schrittelmayor”, însă același document avertiza că ar putea fi nevoie de eforturi considerabile, cu șanse minime de a obține dovezi concrete, motiv pentru care s-a sugerat abandonarea cazului. După 1955, nu există alte documente declasificate care să sugereze că CIA ar fi continuat să-l caute pe Hitler.
Rețele pentru refugiul naziștilor în America de Sud
Deși nu există dovezi clare că Hitler ar fi supraviețuit războiului, este cunoscut faptul că mai mulți membri ai Partidului Nazist au folosit rețelele pentru a se refugia în America de Sud, inclusiv în Argentina, pentru a evita urmărirea penală.
În 1960, agenți Mossad din Israel l-au capturat în secret în Argentina pe Adolf Eichmann, unul dintre arhitecții Holocaustului, și l-au dus în Israel, unde a fost judecat și executat. Medicul SS Josef Mengele, cunoscut drept „îngerul morții” pentru experimentele sale inumane de la Auschwitz, a scăpat tot prin aceste rețele și a murit în Brazilia, în 1979.
La sfârșitul lunii trecute, ministrul de interne al Argentinei, Guillermo Alberto Francos, a anunțat că țara sa va desecretiza toate dosarele privind naziștii care s-au refugiat acolo și au beneficiat de protecție.
„Președintele a cerut ca toate documentele relevante aflate în posesia oricărei instituții să fie făcute publice, pentru că nu există niciun motiv ca ele să rămână clasificate,” a declarat Francos pentru Buenos Aires Times.
Noile dosare vor conține informații despre tranzacții financiare și bancare, precum și despre rețelele folosite de naziști pentru a ajunge în America Latină.
Editor : M.I.